Definita cuvantului numen
NÚMEN s.n. (Fil.) Esență cognoscibilă numai prin rațiune. ♦ (La Kant) a) termen folosit pentru desemnarea lucrului în sine; b) libertatea, nemurirea sufletului și divinitatea. [Var. noumen s.n. / cf. fr. noumène, it. noumeno, germ. Noumenon < gr. noumenon – ceea ce este gândit].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu numen
CIANOGÉN s. n. (Chim.) Cian. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanogène. Vezi definitia »
CILEN, cileni, s. m. (Înv. și reg.) Membru al unui tribunal. – Rus člen. Vezi definitia »
GAZOGÉN, -Ă I adj. care emană gaze. II. s. n. aparat, instalație pentru gazificarea combustibililor solizi (cărbuni, lemn). (< fr. gazogène) Vezi definitia »
CETOGÉN, -Ă adj. (despre alimente) care favorizează producerea de cetone. (< fr. cétogène) Vezi definitia »
RNnEEN jr39ug7djalfgpitg94gbvm Vezi definitia »