COȘĂRCÚȚĂ, coșărcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui coșarcă. – Coșarcă + suf. -uță. Vezi definitia »

ÁULĂ, aule, s. f. 1. Sală mare într-o clădire publică, destinată festivităților. 2. (În orânduirea feudală) Curte domnească sau împărătească. [Pr.: a-u-] – Lat. lit. aula. Vezi definitia »

COMPOSTIÉRĂ s. f. platformă sau groapă în care se depozitează resturile organice în vederea preparării compostului. (< compost + -ieră) Vezi definitia »

palúșcă, palúști, și palúște, s.f. (reg.) 1. cățea mică; câine mic de casă. 2. nume de stea. Vezi definitia »

pîrgă (pấrgi), s. f. – 1. Trufanda, produs timpuriu. – 2. Bir, dare în fructe. Sl. prŭga „grîu timpuriu” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 285; Conev 72), din pružiti „a coace, a prăji”; cf. prăji. – Der. pîrgav, adj. (Trans., abia copt); pîrg, s. n. (timpul coacerii fructelor); pîrgui, vb. refl. (a începe să se coacă); pîrguială, s. f. (începutul coacerii). Vezi definitia »