APOZITÍV, -Ă, apozitivi, -e, adj. (Gram.) Apozițional. – Din fr. appositif. Vezi definitia »

HIDROAMELIORATÍV, -Ă adj. Destinat pentru hidroameliorații. [Pron. -dro-a-me-li-o-. [< fr. hydroamélioratif]. Vezi definitia »

ELECTRONEGATÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care are tendința de a capta electroni de la alte substanțe, putând elibera ioni negativi. [Cf. fr. électronégatif]. Vezi definitia »

CONSTRICTÍV, -Ă adj. (consoană) care se pronunță prin îngustarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia în tot timpul emisiunii; fricativ, spirant, continuu (2). (< fr. constrictif, lat. constrictivus) Vezi definitia »

ADITÍV, -Ă adj. (Mat.) Referitor la operația de adunare. ♦ (Fiz.; despre o proprietate, un efect) Care este exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. // s.m. Substanță care se adaugă la un ulei mineral sau la prepararea betoanelor pentru a le ameliora proprietățile. [< fr. additif]. Vezi definitia »