Definita cuvantului nuncupație
NUNCUPÁȚIE s.f. (Jur.) Declarație solemnă făcută într-un act. [Gen. -iei, var. nuncupațiune s.f. / cf. lat. nuncupatio, fr. nuncupation].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu nuncupație
ATEFOBÍE s. f. teamă patologică de ruine, de dărâmături. (< engl. atephobia) Vezi definitia »
ESCROCHERÍE s.f. Faptă de escroc; înșelătorie, pungășie, șarlatanie. [Gen. -iei, var. excrocherie s.f. / cf. fr. escroquerie]. Vezi definitia »
EDÍȚIE, ediții, s. f. 1. Totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiași zaț tipografic. * Ediție specială = tiraj suplimentar al unui ziar publicat în afara periodicității lui obișnuite, cu prilejul unui eveniment important, al unei sărbători etc. Ediție critică = ediție a unui text (vechi, clasic etc.) stabilit prin compararea variantelor și însoțit de comentarii și de aparatul critic necesar. Ediție definitivă = ediție al cărei text a fost văzut de autor și considerat ca definitiv. 2. Versiune. 3.Competiție sportivă care face parte dintr-o serie periodică, stabilă. [Var.: edițiúne s. f.] – Din fr. édition, lat. editio, -onis. Vezi definitia »
MIGRÁȚIE s. f. v. migrațiune. Vezi definitia »
ALTERÁȚIE s.f. (Rar) Alterare. ♦ (Muz.) Ridicare sau coborâre a unui sunet sau a unui acord cu ajutorul unor semne convenționale; (p. ext.) Semn convențional care indică acest acord. [Gen. -iei, var. alterațiune s.f. / cf. fr. altération]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z