Definita cuvantului obiectitate
OBIECTITÁTE s.f. (În filozofia lui Schopenhauer) Forma sub care lucrul în sine, realul, apare ca obiect. [Cf. germ. Objektität, fr. objectité].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obiectitate
strămúnte, strămúnți, s.m. (reg.; exprimă ideea de multiplicare) munte înalt și îndepărtat. Vezi definitia »
POPUȘOÍȘTE s. f. v. păpușoiște. Vezi definitia »
forminánte s.f. pl. (reg.) chibrituri; focărițe, foacăle. Vezi definitia »
VARIETÁTE, varietăți, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este divers, variat; felurime, diversitate. ♦ (La pl.) Spectacol distractiv, ușor, alcătuit din cântece, dansuri, numere de circ, recitări, cuplete etc. 2. Formă (diferită), soi (deosebit). ♦ (Biol.) Individ (sau grup de indivizi) care se diferențiază în cadrul unei specii prin unele particularități morfologice; categorie sistematică inferioară speciei. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. variete, lat. varietas, -atis. Vezi definitia »
PLASTICITÁTE s.f. 1. Proprietate a unui material de a căpăta diferite forme prin modelare. ◊ (Tehn.) Teoria plasticității = disciplină care studiază repartiția tensiunilor și a deformațiilor dintr-un corp supus modificărilor plastice. 2. Vioiciune, expresivitate puternică a stilului, a exprimării etc. [Cf. fr. plasticité]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z