Definita cuvantului obiectivare
OBIECTIVÁRE s.f. Acțiunea de a (se) obiectiva și rezultatul ei. ♦ Categorie filozofică și estetică desemnând acțiunea de transformare a forțelor, aptitudinilor, gândirii umane în rezultate cu o existență obiectivă. [< obiectiva].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obiectivare
DISCÉRNERE s.f. Acțiunea de a discerne și rezultatul ei. [< discerne]. Vezi definitia »
necuceríre s.f. (înv.) aroganță. Vezi definitia »
TESTÁRE s.f. Acțiunea de a testa și rezultatul ei. [< testa]. Vezi definitia »
prepíngere, prepíngeri, s.f. (reg.) potrivire, echilibrare, cumpănire, compensare. Vezi definitia »
DETAȘÁRE s.f. Acțiunea de a (se) detașa și rezultatul ei; timpul și locul unde este detașat cineva. [< detașa]. Vezi definitia »