ANTREPÓZIT, antrepozite, s. n. Clădire amenajată pentru depozitarea stocurilor de mărfuri sau de materiale. – Din fr. entrepôt (după depozit). Vezi definitia »

CINSTÍT, -Ă, cinstiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală. 2. Virtuos, fidel, cast. 3. (Înv.) Vrednic de respect; stimat, onorat. – V. cinsti. Vezi definitia »

COBALTÍT s.n. Carbonat natural de cobalt. [< fr. cobaltite]. Vezi definitia »

CHIT² s. n. Pastă formată dintr-un praf mineral și un lichid vâscos (ulei de in, glicerină etc.), care se întărește în contact cu aerul și e folosită la fixarea geamurilor în cercevele, la astuparea găurilor în lemn sau în zid etc. – Din germ. Kitt. Vezi definitia »

JELUÍT, -Ă, jeluiți, -te, adj. (Pop.) Cuprins de jale¹, plin de jale¹; îndurerat, întristat, trist, jelit². – V. jelui. Vezi definitia »