Definita cuvantului obligațiune
OBLIGAȚIÚNE s.f. 1. V. obligație. 2. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă, care se negociază pe piața capitalului fictiv și care este folosită de stat sau de instituții publice pentru a-și procura mijloace bănești. 3. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituțiile creditoare pentru a-și procura mijloace bănești din disponibilitățile populației. [Cf. lat. obligatio, fr. obligation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obligațiune
APERCEPȚIÚNE s.f. v. apercepție. Vezi definitia »
COGESTIÚNE, cogestiuni, s. f. Gestiune ținută în comun de mai multe persoane. [Pr.: -ti-u-] – Co + gestiune (după fr. cogestion). Vezi definitia »
ALTERAȚIÚNE s.f. v. alterație. Vezi definitia »
CIRCUMVOLUȚIÚNE s. f. v. circumvoluție. Vezi definitia »
NUTAȚIÚNE s.f. v. nutație. Vezi definitia »