CONVOLUȚIÚNE s. f. v. convoluție. Vezi definitia »

VARIAȚIÚNE s. f. (muz.) tehnică de modificare melodică, ritmică, armonică etc. a unui motiv, a unei teme etc. ◊ dans solistic clasic, variat și de virtuozitate. (< fr. variation) Vezi definitia »

JUXTAPÚNE vb. tr. a pune alături; a alătura. (după fr. juxtaposer) Vezi definitia »

SERVITÚDINE s. f. servitute. (< fr. servitude, lat. servitudo) Vezi definitia »

PRESESIÚNE, presesiuni, s. f. Perioadă în care se dau examene înaintea sesiunii propriu-zise. – Pre¹- + sesiune. Vezi definitia »