Definita cuvantului ocluziune
OCLUZIÚNE s.f. 1. (Rar) Închidere; faptul de a închide. ♦ (Med.) Astupare, închidere a unui orificiu sau a unui canal; obstrucție (1). 2. Închidere a canalului vorbitor într-un anumit punct al lui în timpul pronunțării unei consoane. 3. Ocluziunea ciclonilor = trecere a ciclonului mobil în stadiul final de evoluție. 4. Bulă de gaz rămasă într-o piesă de metal după turnare. [Pron. -zi-u-, var. ocluzie, oclusiune s.f. / cf. fr. occlusion < lat. occludere – a închide].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ocluziune
DERIZIÚNE, deriziuni, s. f. (Franțuzism) Luare în râs, derâdere. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. dérision, lat. derisio, -onis. Vezi definitia »
APARIȚIÚNE s.f. v. apariție. Vezi definitia »
CREAȚIÚNE s.f. v. creație. Vezi definitia »
RECOGNIȚIÚNE s. f. recunoaștere. (< fr. récognition, lat. recognitio) Vezi definitia »
INCARNAȚIÚNE s.f. v. incarnație. Vezi definitia »