STRĂBUNÍC, -Ă, străbunici, -ce, s. m. și f. 1. Străbun (2). 2. Strămoș (1). – Stră- + bunic. Vezi definitia »

HIDROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la hidrotehnică. [< fr. hydrotechnique]. Vezi definitia »

ANTIFÓNIC¹, -Ă, antifonici, -ce, adj. (Despre cântecul unui solist și al unui cor sau despre două părți dintr-un cor) Care se execută alternativ. – Din fr. antiphonique. Vezi definitia »

CRISOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la crisografie. [< fr. chrysographique]. Vezi definitia »

POLITOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la politologie. [Cf. fr. politologique]. Vezi definitia »