GREVĂ s. f. FormĂ? organizatĂ? de luptĂ? a salariaților din încetarea colectivĂ? a activitĂ?ții, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicĂ?ri. o ~ generalĂ? = grevĂ? care cuprinde toate unitĂ?țile dintrâ??o ramurĂ? industrialĂ?, dintrâ??un oraș, dintrâ??o țarĂ? etc.; ~ japonezĂ? = grevĂ? a salariaților care se face publicĂ? prin arborarea unei brasarde la brațul fiecĂ?rui salariat, fĂ?rĂ? a recurge la încetarea lucrului; -a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic. -Din fr. GrĂ?ve Vezi definitia »

ZGÁNCĂ, zgănci, s. f. (Mold.) ~; abces. (din magh. gáncs; cf. ucr. ganč + s- expresiv și sg. reconstituit din pl.) Vezi definitia »

váncină, váncine, s.f. (pop.) vârtelniță. Vezi definitia »

THÉMĂ s.f. (Ist.) Unitate teritorial-administrativă și militară a Imperiului bizantin, în care cele două puteri – ostășească și civilă – erau încredințate unui strateg, numit de împărat și dependent direct de acesta. [Cf. gr. thema]. Vezi definitia »

BEÚCĂ, beuci, s. f. Văgăună, scobitură neregulată săpată de ape; loc prăpăstios. [Pr.: be-u-] Vezi definitia »