Definita cuvantului oficia
OFICIÁ vb. I. tr. A sluji; a face o slujbă religioasă. ♦ A săvârși un act public sau privat, în special o căsătorie. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. ofiția vb. I. / < fr. officier, lat. med. officiare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oficia
SAPONÁRIA s.f. Plantă cu flori roz, care conține saponină și care în contact cu apa face spumă. [Pron. -ri-a, var. (după alte surse) saponarie. / < lat. saponaria, cf. fr. saponaire]. Vezi definitia »
AMNISTIÁ, amnistiez, vb. I. Tranz. A acorda amnistie unui infractor. [Pr.: -ti-a] – Fr. amnistier. Vezi definitia »
ADIÁ, adíi, vb. I. 1. Intranz. (Despre vânt, la pers. 3) A sufla lin, ușor; (despre miros) a veni în unde ușoare. ♦ Tranz. A murmura, a șopti. 2. Tranz. (Reg.) A mângâia; a atinge ușor. 3. Intranz. (Reg.) A clătina, a mișca. – Lat. *adiliare (< ilia „pânză”). Vezi definitia »
DEMACHIÁ vb. I. tr., refl. A(-și) șterge machiajul. [Pron. -chi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. démaquiller]. Vezi definitia »
ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. ♦ Refl. și tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu alții, la o acțiune, la o inițiativă etc. [Pr.: -ci-a] – Din fr. associer, lat. associare. Vezi definitia »