MÍSTIC, -Ă I. adj. 1. stăpânit de misticism. 2. ascuns, neștiut, tainic. II. s. m. f. adept al misticismului. III. s. f. orientare în cadrul religiei sau gândirii filozofico-religioase care afirmă posibilitatea contactului direct sau comuniunii între om și divinitate; misticism. (< fr. mystique, gr. mystikos) Vezi definitia »

MORFOFIZIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la morfofiziologie. [Pron. -zi-o-. / < morfo(logic) + fiziologic]. Vezi definitia »

LITOGRÁFIC, -Ă, litografici, -ce, adj. Care se întrebuințează în litografie, care ține de litografie, privitor la litografie. – Din fr. lithographique. Vezi definitia »

RAHIANESTÉZIC, -Ă adj., s.n. (Anestezic) care se administrează în măduva spinării. [< fr. rachianesthésique]. Vezi definitia »

METÍLIC, -Ă, metilici, -ce, adj. (Despre compuși) Care derivă din metan. – ◊ Alcool metilic = lichid incolor, inflamabil, toxic, obținut prin distilarea lemnelor sau prin sinteză și folosit ca dizolvant în industria coloranților etc.; metanol. – Din fr. méthylique. Vezi definitia »