ABSÉNȚĂ, absențe, s.f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, întâlnită în epilepsie. 3. Fig. Neatenție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia. Vezi definitia »

HÁRȚĂ s. f. Încăierare; ceartă. ♦ (Înv.) Ciocnire între avangărzi sau între (mici) grupuri militare potrivnice. [Var.: harț s. n.] – Din magh. harc. Vezi definitia »

PIELÍTĂ, pielite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația mucoasei bazinetului renal. [Pr.: pi-e-] – Din fr. pyélite. Vezi definitia »

cotílă, cotíle, s.f. (înv.) măsură de capacitate de un sfert de litru. Vezi definitia »

PERILÍMFĂ s. f. endolimfă. (< fr. périlymphe) Vezi definitia »