pitulúșă, pitulúșe, s.f. (reg.) pitulice. Vezi definitia »

TÚRLĂ, turle, s. f. 1. Construcție de formă cilindrică sau prismatică poligonală, de înălțime relativ mare, care face parte din complexul arhitectural al bisericilor, înălțându-se deasupra acoperișului. 2. Construcție de lemn, de metal etc. așezată deasupra gurii unei sonde, care servește ca element de sprijin pentru manevrarea unor piese grele, de dimensiuni mari, în cursul forajului sau exploatării sondei. – Din ngr. túrla. Vezi definitia »

MITOGRÁMĂ s.f. Ansamblu de semne cărora li se acordă o anumită semnificație grafică, ideologică sau simbolică. [Et. incertă]. Vezi definitia »

COXÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a osului coxal; coxalgie. [< fr. coxite]. Vezi definitia »

BROȘĂ s. f. 1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc. 2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare. ◊ schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie. 3. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. 4. unealtă folosită la mașina de broșat. (< fr. broche) Vezi definitia »