Definita cuvantului omeoză
OMEÓZĂ s.f. (Lit.) Folosire improprie, figurată, a unui verb, eventual însoțit de determinanții săi, în virtutea unei asemănări între fenomene. [Pron. -me-o-. / cf. fr. homéose < gr. homoiosis – asemănare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu omeoză
chíciură s. f. – Promoroacă. Bg. kićur (Conev 75; DAR); mai ales în Munt. Se confundă cu bg. kićor „ciorchine” – Der. închiciuri (var. închiciura), vb. (a se acoperi de chiciură). Cicură, s. f. (chiciură), pe care Cihac, II, 52, îl pune în legătură cu ceh. cikor, trebuie să fie o formă cu metateză a aceluiași cuvânt. Vezi definitia »
saielúță2, saielúțe, s.f. (reg.) obiect de îmbrăcăminte mic confecționat din saia (țesătură fină de lână sau bumbac). Vezi definitia »
NIMFOMÁNĂ, nimfomane, adj., s. f. (Femeie) care suferă de nimfomanie. – Din fr. nymphomane. Vezi definitia »
BÁLEGĂ s. f. v. baligă. Vezi definitia »
vidără, vidăre, Vezi definitia »