DURATÍV, -Ă, durativi, -e, adj. (Despre verbe) Care arată că o acțiune durează, nu este momentană; (despre timpurile verbelor) care arată că o acțiune este în curs de desfășurare, nu este termintă. – Din fr. duratif. Vezi definitia »

PEJORATÍV, -Ă adj. v. peiorativ. Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÍV adj.n. (Fiz.) Efect fotoconductiv = fotoconductibilitate. [< fr. photoconductif]. Vezi definitia »

SUPURATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care facilitează supurația. [< fr. suppuratif]. Vezi definitia »

restrictív adj. m., pl. restrictívi; f. restrictívă, pl. restrictíve Vezi definitia »