Definita cuvantului onorariu
ONORÁRIU s.n. Sumă oferită pentru un serviciu prestat de o persoană cu profesiunea liberă (avocat, medic etc.). // adj. V. onorar. [Pron. -riu, var. onorar s.n. / cf. fr. honoraires, lat. honorarium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu onorariu
SOLILÓCVIU, solilocvii, s.n. Monolog format in prezența sau absența altui personaj, de care se face abstracție. Vezi definitia »
săríu s.n. (reg.; în sintagma) săriu nopții = miezul nopții, tăria nopții, toiul nopții. Vezi definitia »
CONTRACCÍU, -IE, contraccii, s. m. și f. (Înv.) Persoană care încheie un contract de concesiune; concesionar. – Contract + suf. -giu. Vezi definitia »
VANÁDIU, s. n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare albă-cenușie, care se găsește în natură sub formă de compuși și care este folosit în fabricarea oțelurilor speciale. – Din fr. vanadium. Vezi definitia »
SUFRÁGIU s.n. 1. Vot. ♦ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetățenilor majori ai unei țări. 2. (P. ext.) Aprobare, asentiment. [Pron. -giu, var. sufraj s.n. / < lat. suffragium, cf. fr. suffrage]. Vezi definitia »