FIZIOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul funcțiilor organismului animal și vegetal. [Gen. -iei. / < fr. physiologie, cf. fr. physis – natură, logos – studiu]. Vezi definitia »

ALERGÍE s.f. (Med.) Mod special de a reacționa al unui organism față de un agent microbian, chimic sau o acțiune mecanică. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. allergie, cf. gr. allos – altul, ergon – lucru]. Vezi definitia »

DEFINÍȚIE, definiții, s.f. Operație de determinare a însușirilor proprii unui lucru, unei noțiuni etc.; enunțul prin care se exprimă această operație. ◊ Expr. Prin definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. – Din fr. définition, lat. definitio, -onis. Vezi definitia »

BOGĂȚÍE, bogății, s. f. 1. Cantitate mare de bunuri materiale. ♦ Obiecte de mare preț; comori. 2. Starea, condiția celui bogat. 3. (Urmat de determinări) Resurse naturale ale solului și ale subsolului (unei țări). ♦ Valori spirituale de care dispune o colectivitate. 4. Cantitate mare și variată (de lucruri concrete sau abstracte); abundență. – Din bogat + suf. -ie. Vezi definitia »

PSEUDOPARALIZÍE s. f. neputință motrice nedureroasă a unuia sau a mai multor membre, determinată de osteită, osteocondrită, periostită sau fracturi. (< fr. pseudo-paralysie) Vezi definitia »