Definita cuvantului ordine
ÓRDINE s.f. 1. Dispoziție, aranjament al unor lucruri, al unor fapte, făcut după anumite reguli etc.; organizare, înșiruire. ◊ Ordine de zi = program care cuprinde chestiunile ce urmează să fie discutate într-o ședință. 2. Rânduială, regulă, disciplină. 3. Orânduire, regim, organizare (socială, economică etc.). [Gen. -nii, var. ordin s.n. / cf. lat. ordo, it. ordine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ordine
FRECȚIÚNE s.f. v. fricțiune. Vezi definitia »
CONCUSIÚNE, concusiuni, s. f. (Rar) Extorcare făcută de un agent al fiscului; oprimare fiscală. [Pr.: -si-u-] – Din fr. concussion, lat. concussio, -onis. Vezi definitia »
MIZERAȚIÚNE s.f. v. mizerație. Vezi definitia »
IMISIÚNE s. f. 1. propagare prin difuziune cu ajutorul curenților de apă sau de aer. 2. cantitate totală de noxe dintr-un volum anumit de aer. (< germ. Immision) Vezi definitia »
EMULAȚIÚNE s.f. v. emulație. Vezi definitia »