ECHÉR s.n. 1. Instrument de forma unui triunghi dreptunghic care servește la trasarea paralelelor și ridicarea perpendicularelor, la verificarea unghiurilor drepte etc. 2. Instrument topografic cu care se trasează anumite unghiuri pe teren. [Pl. -re. / < fr. équerre]. Vezi definitia »

CER²- v. cero-. Vezi definitia »

CENTROMER (‹ fr.) s. m. (GENET.) Porțiune a cromozomului prin care acesta se prinde de fusul nuclear de diviziune în timpul mitozei sau meiozei. Poate fi punctiform și localizat într-o strangulare inelară a cromozomului sau difuz, ca la majoritatea plantelor și insectelor. Poziția lui permite diferențierea tipurilor de cromozomi. Sin. cinetocor. Vezi definitia »

ÓVER subst. Stil de înot rapid pe o parte, cu picioarele în formă de foarfece, cu brațul adus din spate în față pe deasupra apei. [Pr.: óvăr] – Cuv. engl. Vezi definitia »

DIXIELÁNDER LEN-/ s. m. muzician care practică stilul dixieland. (< engl. dixielander) Vezi definitia »