PLIROFORÍE, pliroforii, s. f. (Înv.) Informație, lămurire, deslușire. – Din ngr. pliroforía. Vezi definitia »

METALOGRAFÍE s.f. 1. Ramură a metalurgiei care studiază structura metalelor și aliajelor. 2. (Poligr.) Procedeu de tipar înalt care folosește metalogravura; tipar astfel obținut; metalotipie. [Gen. -iei. / < fr. métallographie, cf. lat. metallum – metal, gr. graphein – a descrie]. Vezi definitia »

STEREOCINEMATOGRAFÍE s. f. Tehnică cinematografică în care se oferă spectatorului senzația unor imagini în relief. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréocinématographie. Vezi definitia »

ciníe (ciníi), s. f. – (Înv.) Porțelan (de China). Tc. çini „porțelan” de la çin „China” (Șeineanu, II, 128; Meyer 446; Tagliviani, Arch. rom., XVI, 355); cf. alb. tśëni, bg., sb. činija: Cf. Bogrea, Anuarul Inst. de Istorie națională, Cluj, I, (1921), p. 310. Vezi definitia »

fíe (-íi), s. f. – Fiică, fată. – Var. fiie, fiiă, (Bihor) hie. Mr. hil’e, megl. iil’e. Lat. fῑlia (DAR), cf. it. figlia (v. lomb. fiia), fr. fille, sp. hija, port. filha. Cuvînt înv. (cf. ALR 193), supraviețuiește curent în expresia fie-mea, fie-ta, fie-sa; cf. și fă. – Der. fiică (var. fică), s. f., formație dim. cu suf. -ică, ca în fetică, mătușică (analogia cu maică, sugerată de DAR, nu prezintă interes); este cuvînt care l-a înlocuit pe cel anterior. Cf. fiu, fă. Vezi definitia »