Definita cuvantului ostinato
OSTINÁTO adj. invar. (Muz.; ca indicație de execuție) Care se repetă de mai multe ori; cu tenacitate, tenace. // s.n. Basso ostinato v. basso. [< it. ostinato – încăpățânat].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ostinato
OSTINÁTO s. n. (Muz.) Procedeu care constă în revenirea stăruitoare a unui motiv melodic sau ritmic, însoțit de fiecare dată de alte motive. – Cuv. it. Vezi definitia »
PROT(O)- elem. „primul, anterior, preistoric, primitiv, simplu, inițial”. (< fr. prot/o/-, cf. gr. protos) Vezi definitia »
a lua la mișto (pe cineva) v. a lua împrejur. Vezi definitia »
DIALECTO- elem. „grai, dialect”. (< fr. dialecto-, cf. gr. dialektos) Vezi definitia »
SCHELETO- elem. „schelet, sistem osos”. (< fr. squeletto-, cf. gr. skeletos) Vezi definitia »