ȚUICULEÁNĂ, țuiculene, s. f. Țuiculiță. – Țuică + -uleană. Vezi definitia »

IPOTÉCĂ s.f. Drept real care grevează un imobil, un teren etc. al cărui proprietar l-a dat ca garanție creditorului său; faptul de a ipoteca. [Cf. fr. hypothèque, lat. hypoteca, gr. hypoteke]. Vezi definitia »

COBALTÍNĂ s. f. minereu de cobalt și arsen, cu luciu metalic. (< fr. cobaltine) Vezi definitia »

șúștăriță, șuștăríțe, s.f. (reg.) soție de cizmar. Vezi definitia »

VERDEÁȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf. -eață. Vezi definitia »