MÍMIC, -Ă adj. Referitor la mim sau la mimică; de mim. [Cf. fr. mimique, lat. mimicus, gr. mimikos]. Vezi definitia »

ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil. [Acc. și: uníc] – Din lat. unicus, fr. unique. Vezi definitia »

spitălátic, spitălátică, adj. (reg.) bolnăvicios, pentru internat în spital. Vezi definitia »

BIROCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la birocrație sau la birocrați. [Var. biurocratic, -ă adj. / < fr. bureaucratique]. Vezi definitia »

XENOGENÉTIC, -Ă, xenogenetici, -e, adj. (Biol.) 1. Care ține de xenogeneză. 2. (Med.) Provocat de către un corp străin. (cf. engl. xenogenetic, fr. xénogénétique) [def. MW, TLF] Vezi definitia »