Definita cuvantului paleocreștin
PALEOCREȘTÍN, -Ă adj. Referitor la vechiul creștinism (al primilor creștini, din primele secole); creștinism antic. ◊ Artă paleocreștină = arta primilor creștini, dezvoltată în Occident, ale cărei forme, dovedind legături profunde cu arta de tradiție elenistică (picturi de un caracter relativ rudimentar, cu scene și motive pătrunse de un întreg simbolism), au persistat în Imperiul roman de apus până în sec. VII. [După it. paleocristiano, fr. paléochrétien].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu paleocreștin
RIN- v. rino-. Vezi definitia »
PRIÉTIN, -Ă s. m. și f. v. prieten. Vezi definitia »
ANTICREȘTÍN, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care este împotriva creștinismului. / < anti- + creștin, cf. fr. antichrétien]. Vezi definitia »
CĂLÍN, călini, s. m. Arbust sălbatic cu frunze lobate, opuse, cu flori albe și cu fructe roșii, zemoase, necomestibile, în formă de ciorchini (Viburnum opulus). - Din călină (derivat regresiv). Vezi definitia »
[in rom. se numeste handicap (sens 3)! – tavi]-termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare definite conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context. Vezi definitia »