MANICÓRD s. n. vechi instrument muzical cu coarde și clape, asemănător clavicordului. (< it. manicordo, fr. manicorde) Vezi definitia »

TRICÓRD, tricorduri, s. n. (Muz.) Scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă. – Din fr. tricorde. Vezi definitia »

ÓXFORD s. n. 1. țesătură de bumbac sau de lână în carouri, din fire colorate. 2. rasă de oi pentru producție de carne. (< engl. oxford) Vezi definitia »

BATÁRD, -Ă adj. (Despre scriere, litere) Cu caracter de scriere rondă și cursivă; (despre penițe) care servește la acest fel de scriere. ♦ (s.f.) Caracter de literă cu care se execută acest fel de scriere. [< fr. bâtarde]. Vezi definitia »

MULTISTÁNDARD adj. invar. (Tehn.) Compatibil cu mai multe standarde. – Din engl. multistandard. Vezi definitia »