PRÁCTIC, -Ă, practici, -ce, adj. 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață; care se bazează pe practică; concret, real. ♦ Care corespunde necesităților de fiecare zi; care este ușor de întrebuințat, util, comod sau economicos. 2. (Despre oameni) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității; p. ext. îndemânatic, destoinic, priceput. – Din fr. pratique, lat. practicus. Vezi definitia »

AUTÍSTIC, -Ă adj. Referitor la autism. [Var. autist, -ă adj. / < autistique]. Vezi definitia »

PLURISEMÁNTIC, -Ă adj. polisemantic. (< pluri- + semantic) Vezi definitia »

TRIÓIC, -Ă adj. (Bot.; despre plante) Care formează flori masculine, feminine și hermafrodite pe indivizi diferiți. [Pron. tri-o-ic. / cf. fr. trioïque < gr. tria – trei, oikia – casă]. Vezi definitia »

GEOTÉHNIC, -Ă, geotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință aplicată care studiază comportarea terenurilor din punctul de vedere al stabilității și al rezistenței lor. 2. Adj. Referitor la geotehnică. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géotechnique. Vezi definitia »