DIPLOFONÍE s.f. Emisiune de două tonuri a vocii, datorită unei tensiuni inegale a coardelor vocale. [Gen. -iei. / < fr. diplophonie, cf. gr. diploos – dublu, phone – voce]. Vezi definitia »

HARDUGHÍE, hardughii, s. f. Clădire, încăpere etc. mare, de obicei veche și dărăpănată; șandrama (1). – Din ngr. hartopiia. Vezi definitia »

DISLOCÁȚIE, dislocații, s. f. (Rar) Dislocare. – Din fr. dislocation. Vezi definitia »

ALVEOLOTOMÍE s.f. Deschidere chirurgicală a alveolelor dentare. [Gen. -iei. / < fr. alvéolotomie]. Vezi definitia »

FÁSCIE s.f. 1. (Ist.) Mănunchi de nuiele legat cu o curea în jurul unei securi, purtat în Roma antică de lictorii care însoțeau pe dictatori, consuli etc. 2. Fașină. 3. Strat de țesut conjunctiv situat sub piele sau între mușchi. 4. (Herald.) Figură orizontală având lățimea ceva mai puțin de 1/3 din lățimea scutului. [Gen. -iei. / < lat. fascis]. Vezi definitia »