SEPULTÚRĂ s.f. (Franțuzism) Loc de înmormântare; mormânt. [< fr. sépulture]. Vezi definitia »

PALÉSTRĂ s.f. (La vechii greci și la romani) Loc special amenajat pentru exerciții de gimnastică, lupte etc. ♦ Școală ateniană de educație fizică, urmată de băieți între 13 și 15 ani după absolvirea școlii de gramatică și a celei de chitară. [Cf. lat. palaestra, gr. palaistra < pale – luptă]. Vezi definitia »

CURELÚȘĂ, curelușe, s. f. Diminutiv al lui curea (1). – Curea + suf. -ușă. Vezi definitia »

ALVEOLÍTĂ s. f. leziune inflamatorie a alveolelor dentare sau pulmonare. (< fr. alvéolite) Vezi definitia »

PARADITÚRĂ, paradituri, s. f. (Fam.) Lucru stricat, deteriorat, degradat, uzat; lucru de proastă calitate. – Paradi + suf. -tură. Vezi definitia »