TOHOÁRCĂ, tohoarce, s. f. (Reg.) Cojoc mare ciobănesc, făcut din piei neprelucrate (cu lâna în afară). – Et. nec. Vezi definitia »

FÉBRĂ s. f. 1. temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală; pirexie. ♦ ~ musculară = stare de oboseală generală la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (fig.) emoție, neliniște, încordare. (< lat. febris, it. febbre) Vezi definitia »

CORDÍTĂ¹ s. f. Exploziv preparat din nitroglicerină și nitroceluloză. – Din fr. cordite. Vezi definitia »

CALCIDICĂ (gr. KHALKIDHIKI), Peninsula ~, pen. muntoasă în NE Greciei între G. Orfani la E și G. Salonic la V, continuată cu trei pen. mai mici: Kassándra, Sithonia și Athos. Expl. de pirite, min. de fier și de mangan. Izv. minerale. Măslini, citrice și viță de vie. Creșterea caprinelor și ovinelor. Pe terit. său se află rep. monastică Athos. Vezi definitia »

RADÍCULĂ, radicule, s. f. Rădăcină a plantulei din sămânță, care, după încolțirea seminței, se transformă în rădăcină principală. – Din fr. radicule, lat. radicula. Vezi definitia »