VANÁDIU s. n. metal dur, casant, cenușiu, folosit la elaborarea unor oțeluri speciale. (< fr. vanadium) Vezi definitia »

ÓPIU s.n. Substanță toxică, narcotică, extrasă din capsulele de mac și folosită în medicină; fumată, provoacă vise plăcute și stări de halucinație dăunătoare organismului. [Pron. -piu, var. opium s.n. / < fr., lat. opium]. Vezi definitia »

SEMIMIJLOCÍU, -ÍE, semimijlocii, adj., s. m. 1. Adj. (În sintagma) Categorie semimijlocie (și substantivat, f.) = categorie în care intră boxeri cu greutatea între 63,5 și 70 kg, halterofili cu greutatea între 81 și 100 kg și luptători între 74 și 82 kg. 2. S. m. Sportiv care aparține categoriei semimijlocii (1). – Semi- + mijlociu (după fr. mi-moyen). Vezi definitia »

MÍNIU s. n. oxid de plumb, de culoare roșie-portocalie, insolubil în apă, folosit în vopsitorie. (< fr., lat. minium) Vezi definitia »

TELEINTERVÍU, teleinterviuri, s. n. Interviu transmis la televiziune. – Din fr. télé-interview, engl. tele-interview. Vezi definitia »