OMENÍT, -Ă, omeniți, -te, adj. (Înv.) Blând, binevoitor, amabil. – V. omeni. Vezi definitia »

ZENÍT s. n. Punct de intersecție al verticalei locului cu sfera cerească situat deasupra capului observatorului și opus nadirului; amiază. ♦ Fig. Culme, apogeu, înălțime. – Din fr. zénith. Vezi definitia »

pogănít, pogănítă, adj. (reg.) 1. voinic, zdravăn, solid. 2. (adv.) strașnic, grozav, intens, tare. Vezi definitia »

înzăvonít, înzăvonítă, adj. (reg., înv.) 1. acoperit cu voal. 2. călugărit. 3. cu perdele, perdeluit. Vezi definitia »

FASOLÍT, -Ă, fasoliți, -te, adj. (Fam.) Fandosit, sclifosit, răsfățat. – V. fasoli. Vezi definitia »