HEGELIANÍSM s. m. doctrina lui Hegel, potrivit căreia principiul fundamental, activ, al lumii îl constituie „spiritul absolut”, o rațiune universală independentă de subiectul uman, pe care o consideră substanța și demiurgul realului. (< fr. hégélianisme) Vezi definitia »

AEROMODELÍSM, s. n. Sport aviatic care constă în proiectarea, construirea și lansarea de aeromodele. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéromodélisme. Vezi definitia »

TERMALÍSM s.n. Utilizarea proprietăților apelor minerale și amenajarea stațiunilor termale. [< fr. thermalisme]. Vezi definitia »

RIGORÍSM s.n. 1. Concepție etică promovată de Kant, care opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale. 2. Morală severă; austeritate. 3. Calitatea a ceea ce este riguros; metodă de mare finețe și exactitate. [Cf. fr. rigorisme]. Vezi definitia »

POLILINGVÍSM s. n. folosirea curentă și în egală măsură a mai multor limbi de către același individ sau grup social. (< fr. polylinguisme) Vezi definitia »