Definita cuvantului peduncul
PEDÚNCUL s.n. 1. Codiță (la o floare, la un fruct); pedicul. 2. (Anat.) Cordon de fibre nervoase. 3. Pedunculul meandrului = porțiune îngustă de teren care leagă lobul meandrului de restul șesului sau de versant. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < lat. pedunculus, cf. fr. pédoncule].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu peduncul
ochiul și timpanul expr. (glum.) SRI, Serviciul Român de Informații. Vezi definitia »
bul (-luri), s. n. – (Arg.) Fese. Țig. bul (Bogrea, Dacor., I, 280; Graur 131; Juilland 159). – Der. bul, s. n. (act sexual); bulan, s. n. (cur; vagin); buleală, bul(e)ai, s. f. și n. (act sexual); bulă, s. f. (prostituată); buli (var. bulăni) vb. (a face un act sexual); bulică, bulangiu, s. m. (pederast); bulăneală (var. bulăngeală), s. f. (act sexual); bulangioaică, s. f. (prostituată). Vezi definitia »
a vedea dincotro bate vântul expr. a intui evoluția evenimentelor. Vezi definitia »
pluralul cuvantului rob Vezi definitia »
nul,foarte mic Vezi definitia »