GÍLĂ s. f. șopârlă veninoasă uriașă, portocalie sau neagră, din America de Nord și Centrală. (< engl. gila) Vezi definitia »

COLORECTÍTĂ s. f. inflamație a colonului³ și a rectului. (<fr. colorectite) Vezi definitia »

PÉNSULĂ s. f. unealtă dintr-un smoc de fire de păr legate de un mâner, cu care se pictează, se întinde un clei etc. (< germ. Pinsel) Vezi definitia »

STEREOCHINÉZĂ s. f. reacție a organismului vegetal ajuns în contact cu o suprafață solidă la care tinde să adere sau pe care vrea să o evite. (< fr. stéréokinèse) Vezi definitia »

secătúră, secătúri, s.f. 1. (pop.) loc secat al unei ape (unde se poate prinde pește). 2. (înv. și reg.) loc într-o pădure defrișat și folosit ca pășune sau ca ogor; curătură, seci. 3. (înv.) spațiu liber, loc gol. 4. (înv.) porțiune, element, fragment (dintr-un tot, dintr-un ansamblu). 5. (înv.) plantă sau parte a unei plante care și-a pierdut seva, germenele de viață; uscătură. 6. (reg.) boală a oilor care se manifestă prin uscarea pielii. 7. (pop.; la pl.) lucru, fapt, vorbă, afirmație etc. fără valoare, fără importanță, fără sens; fleac, nimic. 8. (pop.; deprec.) persoană lipsită de orice valoare, de caracter etc.; lichea, otreapă, oșiștie, zdreanță, sichimea, marțafoi, pramatie, pușlama. Vezi definitia »