INTRODÚCERE, introduceri, s. f. Acțiunea de a (se) introduce și rezultatul ei. 1. Băgare, vârâre. ♦ Includere, inserare, înglobare; punere în practică. 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei, în care se prezintă, în linii generale, intențiile acesteia, elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei; introducție. ♦ Partea de la început a unei compoziții (artistice), a unei scrisori etc. 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale, elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe. – V. introduce. Vezi definitia »

FIȘTECÁRE pron. nehot. v. fiecare. Vezi definitia »

prididíre, prididíri, s.f. (înv.; în forma: pridădire) datină, obicei, tradiție. Vezi definitia »

TRONCĂNÍRE, troncăniri, s. f. Acțiunea de a troncăni și rezultatul ei; zgomot produs de obiecte care se izbesc unele de altele; troncănit. – V. troncăni. Vezi definitia »

DESFIINȚÁRE s.f. Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; distrugere, nimicire. [< desființa]. Vezi definitia »