păcuínă, păcuíni, s.f. (reg.) 1. oaie cu lapte, mânzare. 2. (la pl.) orătănii. 3. fermă. Vezi definitia »

BIOÉTICĂ s.f. Morală a științei în general și a medicinei în special, care interzice comercializarea corpului uman și traficul de organe. (din fr. bioéthique, it. bioetica) Vezi definitia »

AXÍLĂ, axile, s. f. 1. (Anat.) Subsuoară. 2. Loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura. – Din fr. axile. Vezi definitia »

DEZMORȚEÁLĂ, dezmorțeli, s. f. Faptul de a (se) dezmorți; revenire, trezire din amorțeală; dezmorțire. ♦ Starea celui dezmorțit. – Dezmorți + suf. -eală. Vezi definitia »

ERGÓNĂ s.f. Nume generic pentru substanțe cu activitate fiziologică (ca hormoni, vitamine, enzime). [< fr. ergone]. Vezi definitia »