trabánt s.m. (înv.) 1. soldat infanterist; dorobanț. 2. satelit. Vezi definitia »

AUGMÉNT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale, pentru a marca o acțiune petrecută în trecut. [Pr.: aug-] – Fr. augment (lat. lit. augmentum). Vezi definitia »

HETERODÓNT, -Ă adj. (Despre unele animale) Care are dinții diferențiați (în incisivi, canini, premolari și molari). // s.n.pl. Ordin de lamelibranhiate cu dinți diferențiați; (la sg.) animal din acest ordin. [Var. eterodont, -ă adj. / < germ. hétérodont, cf. gr. heteros – altul, odous – dinte]. Vezi definitia »

CONOSAMÉNT s. n. contract semnat de armator sau de comandantul unei nave comerciale prin care se confirmă primirea mărfii, precum și obligația de a o transporta în condiții bune și a o preda la destinație. (< rus. konosament, germ. Konnossement) Vezi definitia »

OPONÉNT s.m. Cel care face opoziție; opozant. [Pl. -nți. / cf. germ. Opponent, it. opponente]. Vezi definitia »