BEGÁRD s. m. membru al societăților mistice care se formau în sec. XIII în scopul atingerii perfecțiunii evanghelice. (< fr. bégard) Vezi definitia »

badeangard, badeangarzi, s. m. (glum.) bodyguard, gardă de corp Vezi definitia »

MELOCÓRD s.n. (Muz.) Instrument electronic care emite sunete neobișnuite, obținute prin modificarea frecvențelor după dorința interpretului. [< fr. mélocorde]. Vezi definitia »

CAPITULÁRD, -Ă adj. Capitulant. [< fr. capitulard]. Vezi definitia »

DINAMITÁRD, -Ă, dinamitarzi, -de, adj. (Livr.) Anarhic, distrugător. – Din fr. dynamitard. Vezi definitia »