șiréglă, șirégle, s.f. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau carului; codârlă. 2. loitră. 3. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. 4. (în forma: șiriglă) deschizătură în peretele grajdului, prin care se dă nutreț vitelor. 5. împletitură de nuiele, în formă de ladă, fixată pe sanie, în care se transportă nutrețul. 6. targă folosită la transportarea pământului, a minereului aurifer etc. 7. năsălie. 8. roabă de transport. 9. capră de lemn pentru transportarea plugului. Vezi definitia »

trámpă (-pe), s. f. – Fel, soi. Fr. trempe. Vezi definitia »

PEPSÍNĂ, pepsine, s. f. Enzimă secretată de mucoasa stomacului vertebratelor, care transformă proteinele în peptide; p. ext. medicament extras din mucoasa stomacală a unor animale, care se administrează în tratamentul bolilor de stomac. – Din fr. pepsine, germ. Pepsin. Vezi definitia »

ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriță care conduce o abație. – Din it. abbadessa. Cf. lat. abbatissa. Vezi definitia »

BALALÁICĂ s. f. vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanță triunghiulară, cu trei coarde ciupite. (< rus. balalaika) Vezi definitia »