teritoriu sau tară lipsită de independentă politică si economică, guvernata de o alta. Vezi definitia »

AMFITÉRIU s.m. (Pal.) Mamifer fosil din jurasic, presupus strămoș al marsupialelor și al mamiferelor placentare. [< fr. amphithérium]. Vezi definitia »

fóchiu (foáche), adj. – Bastard, ilegitim. Mag. fattyú (DAR). În Trans. Vezi definitia »

CESIU (‹ fr. {i}; {s} lat. caesius „verde”) s. n. Element chimic (Cs; nr. at. 55; m. at. 132,905, p. t. 28,5 ºC; p. f. 690 ºC) din grupa metalelor alcaline, alb, moale; se aprinde în aer, reacționează cu apa prin explozie. Întrebuințat la fabricarea celulelor fotoelectrice, în generatoare, în lasere cu gaz. A fost descoperit de R. Bunsen și G.R. Kirchhoff în 1860. Vezi definitia »

DINOTÉRIU s. m. proboscidian uriaș fosil, erbivor, asemănător elefantului, cu doi fildeși curbați pe maxilarul inferior. (< fr. dinothérium) Vezi definitia »