sturzoáie, sturzoáie, s.f. (reg.) femela sturzului; sturzoaică. Vezi definitia »

REFRACTOMETRÍE s. f. disciplină care studiază metodele și procedeele de măsurare a indicilor de refracție ai substanțelor. (< fr. réfractométrie) Vezi definitia »

DEXTROPOZÍȚIE s. f. deviație spre dreapta a unui organ al corpului, obișnuit în partea stângă. (< fr. dextroposition) Vezi definitia »

ENTROPIE, entropii, s. f. 1. Mărime de stare termică a sistemelor fizice, care crește în cursul unei transformări ireversibile a lor și rămâne constantă în cursul unei transformări reversibile.. 2. Mărime fundamentală în teoria informației, care indică cantitatea de informație raportată la un element al mesajului transmis. 3. P. gener. Măsură care indică gradul de organizare al unui sistem. – Din fr. entropie. Vezi definitia »

gurníe, gurníi, s.f. (reg.) conductă de apă; urloi, țeavă. Vezi definitia »