Definita cuvantului perpendicular
PERPENDICULÁR, -Ă adj. 1. (Despre drepte, plane) Care cade astfel pe o dreaptă sau pe un plan încât să formeze un unghi drept. 2. Stil perpendicular = variantă a stilului gotic creată în Anglia în sec. XIV și manifestată mai ales în economia bolților, care dispar sub mulțimea arcelor, formate dintr-un șir de trunchiuri de copac răsturnate, bogat ornamentate cu muluri decorative. // s.f. Linie, dreaptă perpendiculară. [< fr. perpendiculaire, cf. lat. perpendicularis < perpendiculum – fir cu plumb].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu perpendicular
chinovár s. m. – Sulfură roșie de mercur. Ngr. ϰιννάβαρι (Roesler 570), cf. bg., rus. kinovarĭ. Se întîlnește cu dubletele cinabru (din it. cinabro), puțin folosit, și ținober (din germ. Zinnober), folosit în comerț. Vezi definitia »
ANIVERSÁR, -Ă, aniversari, -e, adj. Care amintește de un eveniment petrecut la aceeași dată cu unul sau mai mulți ani în urmă. – Din fr. anniversaire, lat. anniversarius. Vezi definitia »
preachiár adv. (înv.) foarte limpede, foarte clar (ca înțeles). Vezi definitia »
ECHIUNGHIULÁR, -Ă, echiunghiulari, -e, adj. (Mat.) Calitate a unui fascicul de direcții sau de plane concurente de a forma unghiuri egale între oricare două direcții sau plane vecine. [Pr.: -chi-un-] – Din engl. equiangular. Vezi definitia »
SPECTACULÁR, -Ă adj. Propriu a constitui un spectacol. ♦ Care face senzație, prodigios; spectaculos. ♦ Referitor la spectacol; teatral. [Cf. fr. spectaculaire]. Vezi definitia »