Definita cuvantului personificare
PERSONIFICÁRE s.f. 1. Faptul de a personifica; personificație. ♦ Figură de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii și chiar unor idei abstracte însușiri și manifestări ale omului. V. prozopopee. 2. Întruchipare, încarnare. [< personifica].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu personificare
BUFNÍRE, bufniri, s. f. Acțiunea de a bufni și rezultatul ei. – V. bufni. Vezi definitia »
SFINȚÍRE, sfințiri, s. f. Acțiunea de a (se) sfinți1 și rezultatul ei. ♦ (Înv.) Consfințire, consacrare. – V. sfinți1. Vezi definitia »
EXTIRPÁRE s.f. Acțiunea de a extirpa și rezultatul ei; extirpație. [< extirpa]. Vezi definitia »
AUTOACCIDENTÁRE, autoaccidentări, s. f. Faptul de a se autoaccidenta. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta. Vezi definitia »
INDIGNÁRE s.f. Faptul de a (se) indigna; sentiment de mânie și dispreț provocat de o insultă, de o nedreptate, de o acțiune nedemnă; revoltă sufletească. [< indigna]. Vezi definitia »