ceahól (-luri), s. n. – Prelată la car. Rus. čĕhol, din sl. čĕhlŭ „perdea” (Cihac, II, 46). Vezi definitia »

AGRÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la agricultură; folosit în agricultură; obținut în agricultură. 2. agrar. (< fr. agricole) Vezi definitia »

nasól (nasoálă), adj. – (Arg.) Urît. Țig. nasvalo (Graur 176; Juilland 170); probabil că vocalismul se explică pornind de la f. nasoală. S-a confundat cu nasul, adj. (rău, nemernic), din țig. nasul (Vasiliu, GS, VII, 120; Juilland 170). – Der. nasoală, s. f. (femeie; țigară); nasuliu, adj. (urît); nasuli, vb. (despre un negoț, a eșua); nasulie, s. f. (ghinion, situație proastă); nasulii, s. f. pl. (cărți de joc). Vezi definitia »

turnesol s. m. sg. (intl.) 1. informator, denunțător. 2. sânge. Vezi definitia »

rasól (rasóluri), s. n. – 1. Un anumit tip de carne, carne fiartă. – 2. Fel de mîncare de carne, de pește sau de legume fierte. – 3. Mîncare prost gătită, mîncare sau lucru de mîntuială. – Megl. răsol. Sl. razsolŭ „saramură” (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 308; Conev 87; Graur, BL, VI, 169), cf. bg., slov. raszol. – Der. rasoli, vb. (a găti prost; a face un lucru de mîntuială); rasoleală, s. f. (mîncare prost gătită; tencuială). Vezi definitia »