mítă (míte), s. f. – Șperț, bani care servesc pentru pentru a da șperț. Sl. myto „recompensă” (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 198), cf. sb., cr. mit(o), pol., rus. myto. – Der. mitariu, s. m. (înv., persoană coruptă); mitui, vb. (a da mită); mituială, s. f. (șperțuială); mitărnicie, s. f. (înv., șperț). Vezi definitia »

LIOSFÉRĂ s. f. strat de lichid absorbit de suprafața unei particule în suspensie într-un lichid. (< fr. lyosphère) Vezi definitia »

jidáncă (fam.) s. f., g.-d. art. jidắncii; pl. jidắnci Vezi definitia »

ARABÍSTICĂ s.f. Disciplină care studiază limba, cultura, literatura și arta arabă. [< germ. Arabistik]. Vezi definitia »

bărdăcúță / bărdăcúț (rar) s. f. / s. n., pl. bărdăcúțe Vezi definitia »