TELECOMUNICÁȚIE s.f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. [Gen. -iei. / cf. fr. télécommunication]. Vezi definitia »

DISMORFÍE s.f. (Med.) Diformitate congenitală sau câștigată. [< fr. dysmorphie, cf. gr. dys – dificil, morphe – formă]. Vezi definitia »

TREPANÁȚIE s.f. Operație chirurgicală constând în perforarea unui os (mai ales cranian) cu ajutorul trepanului. [Gen. -iei, var. trepanațiune s.f. / cf. fr. trépanation]. Vezi definitia »

HIDRONIMÍE s.f. Studiul denumirilor de ape. ♦ Numele de ape dintr-o anumită regiune. [< fr. hydronymie]. Vezi definitia »

ARHONTOLOGHÍE s. f. v. arhondologie. Vezi definitia »