Definita cuvantului placentar
PLACENTÁR, -Ă adj. 1. Referitor la placentă, al placentei. 2. Cu placentă. // s.n.pl. Mamifere la care schimburile nutritive dintre organismul matern și pui se face prin intermediul placentei (1). [Cf. fr. placentaire(s)].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu placentar
BEJĂNÁR s. m. v. băjenar. Vezi definitia »
SEMILUNÁR, -Ă, semilunari, -e, adj. În formă de semilună. – Din fr. semi-lunaire. Vezi definitia »
dictionar ortografic ortopedic morfologic Vezi definitia »
BALNEÁR, -Ă adj. referitor la băile curative. (< fr. balnéaire, lat. balnearius) Vezi definitia »
BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S. n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire. Vezi definitia »